Continuăm azi cu cu Cercul Vicios al Fondurilor Europene, articolul de ieri, în care am detaliat ce reprezintă aceste bugete, de unde provin și cum se pot accesa. Am discutat și despre adevăratul sens al termenului „nerambursabil”, subliniind că fondurile europene nu sunt bani „gratuiți”, ci implică o serie de responsabilități și condiții stricte.
Astazi ne vom concentra asupra unui cerc vicios tot mai întalnit care afectează profund ecosistemul accesării fondurilor europene în România. La baza acestui ciclu distructiv se află mentalitatea greșită a celor care își doresc să devină antreprenori, dar nu sunt dispuși să înțeleagă ce presupune cu adevărat acest statut. Seduși de mirajul „banilor gratis”, mulți aleg să ignore efortul și documentarea necesare, căutând soluții rapide și facile. Această abordare îi transformă în ținte ușoare pentru „consultanții fantomă”, care operează pe aceeași frecvență – promițând câștiguri rapide și soluții miraculoase, dar fără o bază reală.
Când lucrurile încep să meargă prost, vina este rapid transferată asupra consultanților, iar antreprenorii, care omit adesea că responsabilitatea inițială le aparține, încep să se plângă. Îi vezi scriind pe social media, apărând la știri, aruncând acuzații că au fost păcăliți și că li s-au irosit banii, dar uită că, de fapt, totul a pornit de la propriile așteptări nerealiste și de la dorința de câștig rapid, fără să înțeleagă pe deplin ce presupune accesarea fondurilor europene.
Această atitudine alimentează un cerc vicios în care toți consultanții ajung să fie percepuți la fel, indiferent de integritatea și profesionalismul lor. Valul de neîncredere generat de experiențele negative se răsfrânge asupra întregului domeniu, iar în final, au de suferit și consultanții adevărați, care muncesc din greu pentru a oferi servicii de calitate, într-o piață din ce în ce mai marcată de scepticism.
Rămâi cu noi și parcurge întregul articol pentru a înțelege mecanismul acestui cerc vicios și cum „cultura scurtăturilor” distruge nu doar proiectele individuale, ci și șansele de dezvoltare durabilă ale întregii țări.
Un subiect frecvent întâlnit consta in percepția eronată a românului că fondurile europene sunt bani primiți fără obligații. Vom analiza pe larg efectele acestei mentalități și vom explora modalitățile prin care putem schimba această perspectivă, pentru a valorifica eficient oportunitățile de finanțare oferite de Uniunea Europeană.
Este important să înțelegem că fondurile europene reprezintă o oportunitate reală pentru dezvoltare, însă accesarea lor necesită muncă, cunoștințe și respectarea unor reguli bine definite.
Crearea unei „culturi a scurtăturilor” în accesarea fondurilor
Consultanții „fantomă” promovează intens ideea că există soluții rapide și fără efort pentru obținerea fondurilor europene, oferindu-le solicitanților promisiuni de succes fără a-i informa despre pașii și cerințele reale ale procesului. În loc să încurajeze respectarea procedurilor, întocmirea corectă a documentației și îndeplinirea criteriilor stricte impuse de finanțatori, acești indivizi alimentează o „cultură a scurtăturilor” care induce ideea că există mereu „portițe” sau metode ocolitoare pentru a obține finanțarea, fără a depune un efort real.
Acest mod de gândire încurajează superficialitatea și lipsa de responsabilitate. Solicitanții, în loc să trateze proiectele ca pe niște inițiative serioase, care necesită planificare atentă și angajament, ajung să creadă că pot „truca sistemul” pentru a obține fondurile. Astfel, proiectele propuse sunt deseori slabe din punct de vedere al conținutului și documentației, fiind mai degrabă orientate către îndeplinirea formală a cerințelor, decât către atingerea unui impact real și durabil.
Pe termen lung, această atitudine afectează nu doar șansele de succes ale proiectelor individuale, ci și modul general în care sunt percepute fondurile europene. În loc să fie văzute ca un instrument serios pentru realizarea unor proiecte valoroase și bine fundamentate, fondurile ajung să fie privite ca un „joc de noroc” sau un „câștig la loterie”. În această perspectivă, accesarea finanțării devine mai degrabă o chestiune de „noroc” sau de găsirea unei scurtături, decât un proces riguros bazat pe merite și efort.
Această „cultură a scurtăturilor” subminează obiectivele de dezvoltare durabilă ale Uniunii Europene, deoarece fondurile nu ajung să fie utilizate eficient. În loc să contribuie la proiecte care aduc beneficii reale și măsurabile pentru comunități și economie, resursele sunt alocate unor inițiative care nu îndeplinesc standardele necesare și nu produc rezultatele așteptate. De asemenea, alimentarea acestei mentalități de scurtătură poate conduce la o rată mai mare de proiecte nereușite și la creșterea cazurilor de fonduri returnate sau de sancțiuni aplicate beneficiarilor.
Pentru a combate această „cultură a scurtăturilor”, este esențial să se promoveze o abordare responsabilă și să se încurajeze respectarea normelor și criteriilor de eligibilitate. Accesarea fondurilor europene ar trebui să fie percepută ca o oportunitate de a construi proiecte durabile, care să aibă un impact real în comunități, și nu ca o metodă de a obține bani fără a respecta regulile. Schimbarea acestei mentalități este esentială pentru a valorifica pe deplin potențialul pe care îl oferă fondurile europene.
Iluzia finanțării garantate: De ce implicarea activă și informarea sunt esențiale în accesarea fondurilor europene
În activitatea mea zilnică, mă confrunt frecvent cu apeluri telefonice de la persoane care solicită oferte pentru ATV-uri și UTV-uri, iar scenariile sunt aproape mereu aceleași. Cel mai des întâlnit exemplu este cel în care cineva cere o ofertă pentru un ATV de top – cel mai scump, cel mai performant model, adesea un vehicul proiectat si destinat sporturilor extreme sau competițiilor de racing. Deși pare impresionant, astfel de vehicule nu sunt deloc potrivite pentru activitățile care pot fi finanțate prin fonduri europene, cel puțin din experiența mea de vânzare a acestor echipamente pentru diverse proiecte de finanțare.
Când primesc astfel de solicitări, încerc să extind discuția pentru a înțelege specificul proiectului și pentru a oferi soluția tehnică cea mai potrivită in contextul masurii. Nu mă limitez la o simplă cotație, ci solicit informații esențiale, precum măsura de finanțare pentru care se intenționează depunerea proiectului, data limită și alte detalii care mă pot ajuta să recomand un produs adaptat nevoilor și cerințelor reale. Însă, aproape de fiecare dată, mă lovesc de reticență. Viitorul antreprenor pare deja sigur de succesul său, cu o atitudine de „patron de România”, deși singura „afacere” concretă pe care o are în buzunar este iluzia unui proiect finanțat din fonduri europene despre care nu stie nimic.
Adesea, reacția tipic românească este ceva de genul: „Ce, nu vreți să vindeți? Dacă nu sunteți în stare să îmi dați o ofertă, sun la concurență. Ce atâtea întrebări? N-am timp!” În spatele acestei atitudini se ascunde, însă, o lipsă profundă de înțelegere a procesului de accesare a fondurilor. De multe ori, îmi dau seama rapid că persoana respectivă nu știe pe ce măsură va depune proiectul, nu înțelege scopul acesteia și nici nu știe dacă măsura respectivă a fost lansată sau există cu adevărat. Cel mai frecvent, primesc răspunsul: „Așa a zis consultantul” – să ceară o ofertă pentru un anumit produs, fără să explice în detaliu contextul sau cerințele finanțării.
În medie, îmi ia cel puțin 20 de minute pentru fiecare apel să clarific toate aceste aspecte, încercând să depășesc momentul inițial, marcat de reticența și aerul de superioritate al interlocutorului, care își pune toată încrederea în ce i-a spus consultantul și consideră că rolul meu se rezumă doar la a-i oferi o cotație de preț și specificațiile tehnice.
Deși sunt zile în care simt că îmi pierd răbdarea și îmi spun că ar fi mai bine să las lucrurile să își urmeze propriul drum, totuși, îmi adun forțele și fac tot posibilul să explic fiecărui apelant cum stau lucrurile în realitate. Încerc să captez atenția și să le trezesc interesul, arătându-le că accesarea fondurilor europene este mult mai complexă decât simpla solicitare a unei oferte de ATV.
Nu este suficient să „fi plătit un consultant să-și facă treaba”; este esențial ca aplicanții să fie implicați activ și să înțeleagă aspecte de bază precum măsura de finanțare, scopul acesteia și cerințele ghidului. Doar prin această implicare pot să își asigure șanse reale de succes.
Pe deasupra, solicitarea vine încă de la început cu cererea pentru un discount substanțial, pe motiv că „achiziționează cel mai scump ATV” și nu doar unul, ci trei unități. Iar dacă nu îi ofer reducerea dorită, mi se atrage atenția că „piața e plină de vânzători de ATV-uri” care abia așteaptă să îi vândă exact ce își dorește. În acest punct, devine evident că viitorului „antreprenor” nu i s-a explicat de către consultant cum ar trebui fundamentat bugetul proiectului și ce înseamnă de fapt procesul de accesare a fondurilor.
Solicitarea unei oferte „cu discount” de la început, bazându-te pe „blana ursului din pădure” – adică pe iluzia unui proiect deja câștigat – este o strategie riscantă și nerealistă. Așa cum am explicat și în articolul nostru despre Cum să ceri corect oferte pentru proiectele de finanțare, este fundamental să înțelegi că procesul de finanțare poate dura, iar condițiile se pot schimba până la semnarea contractului.
În realitate, până la semnarea contractului de finanțare pot apărea multe schimbări, iar faptul că ai depus un proiect nu garantează automat succesul. Mulți par să creadă că, odată ce au depus proiectul, finanțarea este garantată și că pot achiziționa echipamentele imediat, la prețul și condițiile negociate inițial.
Elaborarea bugetului pe astfel de premize este o capcană, deoarece procesul de finanțare este complex, iar factorii economici și comerciali se pot schimba radical în timp. Fără o înțelegere clară a acestor aspecte, riscul de a întâmpina probleme majore este foarte mare, iar entuziasmul inițial se poate transforma rapid în dezamăgire și frustrare.
A te baza exclusiv pe promisiunile consultantului, fără să te documentezi sau să adresezi întrebări, înseamnă să-ți lași afacerea la voia întâmplării. Accesarea fondurilor europene nu este un proces „pe pilot automat”, în care cineva face totul pentru tine. Este o colaborare în care tu, ca viitor beneficiar, ai un rol activ și trebuie să îți asumi responsabilitatea de a înțelege fiecare pas. Lipsa unei astfel de implicări și încrederea oarbă în „specialistul” angajat pot conduce la greșeli costisitoare, întârzieri sau chiar pierderea finanțării.
În cele din urmă, succesul unui proiect depinde nu doar de profesionalismul consultantului, ci și de implicarea și cunoașterea solicitantului. Dacă îți dorești să devii antreprenor, trebuie să te comporți ca atare încă din faza de accesare a fondurilor, fiind informat și pregătit să navighezi prin toate aspectele procesului de finanțare.
Din păcate, consultanții care ar trebui să îndrume solicitanții nu le explică întotdeauna aceste detalii esențiale, iar oamenii se aruncă cu capul înainte, încrezători în ideea că proiectul este deja „câștigat”.
Efectele negative ale consultanților „fantomă” asupra reputației generale a profesionistilor
În ultimii ani, odată cu creșterea accesului la fonduri europene și lansarea tot mai multor măsuri de finanțare, a apărut și fenomenul „consultanților fantomă”. Acești indivizi au speculat rapid principiul „îmbogățirii rapide fără efort”, atrăgând ca pradă ușoară pe cei care visează la câștiguri rapide. Profitând de lipsa de cunoștințe a clienților, ei oferă promisiuni fără acoperire și soluții facile, ceea ce duce adesea la proiecte eșuate și resurse irosite.
Din păcate, impactul acestui fenomen se resimte mult mai profund. Prezența „consultanților fantomă” afectează serios încrederea în consultanții profesioniști, care muncesc din greu pentru a oferi servicii de calitate. Acești experți sunt nevoiți să lupte împotriva neîncrederii generale generate de experiențele negative, în loc să se concentreze pe sprijinirea reală a clienților. Astfel, fenomenul subminează piața de consultanță și reduce șansele de absorbție eficientă a fondurilor europene în România.
Distrugerea încrederii în consultanții profesioniști
Consultanții „fantomă” contribuie la degradarea percepției publice asupra întregului sector de consultanță în fonduri europene. Aceștia vând promisiuni exagerate și soluții aparent ușoare, dar fără acoperire reală. Cei care cad pradă acestor „specialiști” ajung, de multe ori, să aibă experiențe negative, să piardă bani și să fie dezamăgiți de întregul proces de finanțare. Drept urmare, mulți încep să generalizeze și să considere că toți consultanții sunt la fel, ceea ce erodează încrederea în serviciile de consultanță în ansamblu.
Această distrugere a încrederii afectează grav și pe cei care sunt cu adevărat profesioniști. Consultanții cu experiență, care respectă etica profesională și oferă servicii transparente, trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reconstrui încrederea clienților și pentru a depăși percepțiile negative create de „fantomele” din industrie. În loc să se concentreze pe proiectele de fond, ei sunt nevoiți să combată prejudecățile și să convingă potențialii beneficiari că merită să colaboreze cu un consultant profesionist.
Efect de domino asupra accesării fondurilor
Această neîncredere înrădăcinată creează un efect de domino în rândul celor care ar putea beneficia de fonduri europene. Pe măsură ce oamenii devin tot mai reticenți în a colabora cu consultanții, șansele de a accesa fonduri și de a implementa proiecte viabile scad considerabil. Din lipsă de îndrumare profesionistă, potențialii beneficiari se confruntă cu probleme legate de eligibilitate, documentație sau implementare, iar rata de succes a proiectelor scade.
Astfel, nu doar că resursele financiare rămân neutilizate sau sunt gestionate ineficient, dar și oportunitățile de dezvoltare economică și socială sunt pierdute. Problemele generate de „consultanții fantomă” se răsfrâng nu doar asupra celor direct afectați, ci și asupra întregului ecosistem de finanțare, făcând mai dificilă absorbția fondurilor europene în România.
Impact pe termen lung asupra profesiei de consultant
Consultanții profesioniști sunt afectați nu doar pe termen scurt, prin pierderea încrederii clienților, ci și pe termen lung, prin deteriorarea reputației întregii profesii.
Într-un mediu în care consultanții fantomă oferă servicii de slabă calitate, iar rezultatele lor sunt negative, profesioniștii adevărați sunt nevoiți să facă față percepțiilor eronate și să reconstruiască o reputație afectată de acțiunile altora. În plus, acest fenomen poate descuraja tinerii să aleagă o carieră în consultanța pentru fonduri europene, afectând astfel viitorul acestei industrii.
Cum rupi Cercul Vicios al Fondurilor Europene
Pentru a întrerupe acest cerc vicios al accesării fondurilor europene, schimbarea trebuie să înceapă cu tine. Prima condiție pentru a obține succesul este să te documentezi, să citești și să perseverezi. Viitorii antreprenori trebuie să fie dispuși să investească timp în înțelegerea complexității procesului și să accepte că nu există scurtături pentru a ajunge la rezultate reale. Informarea corectă și implicarea activă în fiecare etapă sunt esențiale, iar acest site, unde punem la dispoziție informații utile și detaliate, este un instrument valoros pentru a înțelege pașii și cerințele specifice accesării fondurilor europene. Folosirea resurselor disponibile și o abordare conștientă îți pot spori considerabil șansele de reușită și te vor ajuta să eviți capcanele.
De asemenea, colaborarea cu consultanți profesioniști și de încredere trebuie să fie văzută ca o investiție în succesul proiectului, nu ca o cheltuială. Este esențial să îți alegi cu grijă partenerii și să te asiguri că aceștia îți oferă sprijin real și transparent, fără promisiuni nerealiste.
Pe lângă responsabilitatea individuală, este nevoie de o reglementare mai strictă a pieței de consultanță pentru fonduri europene, pentru a descuraja practicile înșelătoare și a proteja beneficiarii de servicii necalificate. Educația solicitanților și consolidarea standardelor în domeniu sunt pași de bază pentru a rupe acest cerc vicios și a crea un mediu în care fondurile europene să fie utilizate eficient, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a României.
Schimbarea începe cu tine. Asumă-ți responsabilitatea, informează-te, alege-ți cu grijă partenerii și nu căuta scurtături. Doar printr-o abordare conștientă și perseverentă poți transforma fondurile europene dintr-un vis îndepărtat într-o oportunitate reală de dezvoltare.
